Tin neaparat sa-i mentionez pe cei (unii) de la Academia de Stiinte Economice (ASE) care castiga detasat noua etapa a concursului “cum mai ajunge lumea pe blogul meu”, categoria “aberatii”: in mod repetat si foarte insistent (de cel putin trei-patru ori in ultima luna, dar povestea e deja veche, de cateva luni) respectivii studenti sau profesori sau whatever ajung la mine pe blog cautand pe Google expresia (si reproduc ad litteram) “economia stiinta umanista“. Ultimele coordonate ale acestor escapade, chiar de astazi, sunt Host name cache.ase.ro, IP address 86.55.176.81. Probabil treaba asta e corelata cu faptul ca efectiv nu mai este loc la ASE de atatea publicatii in cele mai bune jurnale stiintifice pe economie si categoric intreg academe-ul economic mondial ii considera top of the crop… Ca sa nu mai vorbim de aplicarea “umanista” (as in: si nu “profesionista”) a principiilor economice in practica, unde Romania (inca) exceleaza etc.
Now, to get serious, here’s what I’ve got to say on the matter (si poate cineva are urechi sa asculte…): economia ca disciplina o fi ea si “umanista”, daca vrem neaparat :-), dar numele disciplinei ar trebui atunci alterat, varianta pe care o propun- are si rima!- fiind “economia à la Romania“. Parerea mea e total diferita. Si am sa ma repet, daca tot am ocazia :-). Paragraful urmator e rezumatul unei prezentari de la un colocviu stiintific (adresat insa unei audiente generale) desfasurat la resedinta ambasadorului roman Theodor Paleologu, in Copenhaga, cu ceva vreme in urma. Am scris mai in detaliu despre acel colocviu aici, iar prezentarea mea in format PDF (desi e mai greu de urmarit fara prezentator, dar daca aveti vreo intrebare: shoot!) poate fi consultata aici.
Teza acestei prezentări este că economia este o ‹ştiinţă››, în toată puterea cuvântului. Voi încerca demonstrarea acestei teze printr-o trecere în revista a modus operandi folosit în cercetarea economică, punând în evidenţă asemănarea acestuia cu metodologia aplicată in ştiinţele naturale, şi diferenţele sale vis à vis de practica celorlalte discipline sociale. Argumentele vor fi însoţite de scurte exemple sugestive de cercetare, din subdomenii economice care îmi sunt familiare. Similar oricărei ştiinţe naturale, economia se bazează pe elaborarea unor ipoteze falsificabile şi pe validarea acestora prin procedee statistice. Trei caracteristici de baza ale cercetării economice contribuie atât la localizarea disciplinei pe axa ştiinţe fizice—ştiinţe sociale, cât si la ‹‹imperialismul economiei›› în rândul ştiinţelor sociale, i.e., utilizarea extensivă a metodologiei economice pentru a investiga probleme existente sau pentru a ridica întrebări inedite, din afara setului economic ‹‹tradiţional››. Aceşti piloni ai economiei ca ştiinţă sunt: construcţia bazată pe agenţi raţionali care îşi maximizează utilitatea; interesul în starea sistemului (social) în echilibru; şi focalizarea analizei pe eficienţă. Voi discuta aplicarea inferenţei economice în modelarea unor fenomene cum ar fi: acumularea capitalului uman, interacţiunea agenţilor în cadrul familiei, dinamica pieţei muncii şi interacţiunea strategica angajat-angajator, organizarea şi managementul interior al firmelor, comportamentul discriminatoriu şi interacţiunea grupurilor sociale.
