Studiu olandez despre comunitatea rroma din Romania

O teza de master extrem de interesanta a fost acceptata anul acesta la Departamentul de Antropologie al Universitatii din Nijmegen, Olanda. Cu cativa ani in urma am ajutat-o pe Lonneke Roodnat sa intre in legatura cu ONG-urile rroma din Cluj, avand totusi un rol minim pana la urma, pentru ca ea singura a intrat in legatura mai tarziu cu grupurile respective din Bucuresti. Dorinta ei era sa scrie despre liderii rroma, despre identitatea rroma, plecand de la punctul de vedere al celor de etnie rroma din Romania- si nu dupa consultarea unor sociologi sau antropologi romani. Prin urmare, timp de 6 luni, Lonneke (care si-a ales numele romanesc “Luna” ) a fost “pe teren”, mai ales in Bucuresti si imprejurimi, a “lucrat” alaturi de ONG-uri cum ar fi “Rromani CRISS”, “Aven Amentza”, “Împreuna” si “Phoenix” din Bucuresti, a invatat limba romana la un nivel avansat (Rromani ar fi fost mult mai dificil) si a adunat destule date pentru a scrie o lucrare de exceptie.

Teza completa (in olandeza) poate fi accesata online aici. Imaginandu-mi ca putini dintre voi vorbiti olandeza, voi traduce rapid (si liber) titlurile sectiunilor pentru a va da o idee despre continut, asumandu-mi evident toate eventualele erori de traducere.

Introducere

Cuvant inainte: Lideri in miscarea rroma
Romania: Origini si asezare geografica; Comunism; Dupa 1989
Rroma in Romania: Istoria veche; Al doilea razboi mondial; Comunism; Dupa caderea comunismului; Situatia actuala
Ciclul empiric: De la studentii rroma la activistii rroma: Studentii rroma; Tziganii murdari; Diferite stereotipuri in Europa Estica si cea Vestica; Reactii negative ale romanilor la acestui studiu; Clichee proprii; “Comunitatea rroma interzisa”
Metodologie: Locatia studiului; Colectarea datelor
Probleme survenite in analiza si scrierea lucrarii
Scopul studiului si intrebari analizate

Cuprins

1. Tineri lideri in miscarea rroma
1.1. Miscarea rroma (Istoric; Organizatii in Bucuresti); 1.2. Miscarea rroma: civila sau politica? (Societate Civila, ONG-uri si Cetatenie; Granita neclara dintre sectoarele politic si civil; Posibile motive pentru alegerea apolitica; Neincredere; Pas cu pas); 1.3 Calitatea liderilor (O generatie veche si una noua; Diferenta de stil; Stilul extrem; Stilul temporat; Pregatirea liderilor; Pe larg despre liderii ONG-urilor)
2. Reprezentanta rroma in timp
2.1. De la local la (inter)national (Reprezentanta nomada; Reprezentanta sedentara; Reprezentanta in schimbare in timpul comunismului; Reprezentanta la nivel de organizatie); 2.2. Aspecte importante in schimbarea liderilor (Aspecte in procesul de schimbare a reprezentantilor; Necesitatea persoanei de contact; Legitimitate; Educatie si intelighentie; Diminuarea increderii; Intermedierea; Conflictul dintre liderii “traditionali” si liderii “moderni”; Florin Cioaba: bulibasa cu obsesii moderne)
3. Educatie si discriminare pozitiva
3.1. Discriminare pozitiva (Factori contribuiind la situatia actuala a educatiei; Scopurile discriminarii pozitive; Tinta finala: Educatia universitara; Alte scopuri; Profesionalizarea; Purtatorii de cuvant rroma; Modele sociale; Intr-o situatie buna in fata EU); 3.2. Discriminare pozitiva in Bucuresti (Activism si discriminare pozitiva; Facultatea de Stiinte Sociale; Sectia Rromani; Distrugerea legaturilor intre facultati; Rromanii ca exemplu in ochii activistilor; Acceptarea in comunitatile traditionale; Limba rromani ca parte a identitatii rroma; Lucrare usoara; Pareri despre discriminarea pozitiva; Chestii de principiu; Ce apartine de cine; Relatia dintre opinii si scopuri)
3. Identitate: unitate si diversitate
3.1. Adunand diversitatea (Identitatea rroma si cea de tigan; Simboluri ale unitatii); 3.2. Crearea diversitatii (Politica identitatii; Rroma- grupuri de identitate; O natie non-teritoriala; Minoritate nationala; Clasa etnica; Opinii despre identitate in Bucuresti; Dinamica diversitatii); 3.3. Ganditori si “facatori” in Bucuresti (Relatii intre grupari; Rromani CRISS si Aven Amentza; Impreuna; Phoenix); 3.4. Bani si diversitate (Diversitate strategica; Organizatii de imagine; “Industria Gypsy” si invatarea prin forte proprii)
4. Identitatea rroma in practica zilnica
4.1. Identitatea Culturala (Genetica sau Invatata?); 4.2. Granite intre tine insuti si altii (Cum ne vedem noi insine; Non-traditional; Modern, romanizat si integrat; Rroma-tzigan; Cum credem ca ne vad altii?; Tzigan murdar; Cum zic ei ca aceste doua laturi se intalnesc; Depinde de context); 4.3. A fi activist rroma (Grija implicarii; Idealisti si pragmatici; Transmisia identitatii rroma)

Concluzii