John C. Harsanyi: O calatorie incredibila sau ”Daca vrei cu adevarat, poti!”

La un moment dat (cu destula vreme in urma) am scris un eseu despre Laureatul Nobel John Harsanyi pentru Suplimentul Educational al Gandului. Nu am nici o idee daca a fost publicat sau nu- din nou, modul de lucru al ziaristului roman. Dupa ce esti rugat sa le predai eseul intr-un anumit interval de timp, relativ ingust- destul de greu de rezervat mai ales ca nu am timp liber aproape deloc- , nu mai auzi de la ei, nici de bine, nici de rau. Enfin, mai mult ca sigur voi reconsidera colaborarea mea cu ei in viitor, dar pana una alta cred ca unii ar putea fi totusi interesati intr-o scurta descriere a incredibilei traiectorii stiintifice a profesorului Harsanyi- si cine stie, poate vor fi motivati sa il urmeze (din cauza asta, contrar probabil multora, nu consider deloc titlul pe care l-am dat eseului stereotipic, patetic etc.). Alte eseuri referitoare la Nobelisti pe care le-am postat pe blog sunt cele despre Jan Tinbergen si respectiv, Jim Heckman (acestea au fost publicate si in Gandul).

In 1937, dupa absolvirea liceului in Budapesta, junele Harsanyi decide – aparent surprinzator – sa studieze farmacologie la universitate in loc sa continue cu pasiunile sale primordiale in care exceleaza: matematica si filozofia. Decizia sa este insa strategica (un concept pe care il va detalia in studiile sale economice care i-au adus recunoasterea mondiala) in Ungaria acelor ani. Ca student la farmacie el este scutit de concentrarea in armata maghiara – implicand munca fortata pentru evrei- desi este totusi concentrat pentru cateva luni chiar la sfarsitul razboiului, in vara lui 1944. Scapa ca prin urechile acului de deportarea intr-un lagar din Austria, reusind sa fuga din trenul gata de plecare in gara din Budapesta si ascunzandu-se pentru o vreme in beciul unei manastiri.

Se inroleaza din nou la Universitatea din Budapesta in 1946, de data asta ca doctorand in filozofie, obtinand intr-un singur an titlul de doctor. Pentru foarte scurt timp este asistent universitar la institutul universitar de sociologie din Budapesta; persecutat insa pentru opiniile sale deschis anti-marxiste de catre comunistii care luasera locul nazistilor, e fortat sa isi dea demisia in 1948. In 1950, impreuna cu Anne, fosta studenta si viitoarea sa sotie, reuseste sa treaca ilegal granita din Ungaria in partea Austriei aflata sub ”protectorat” american, printr-o serie de peripetii incredibile. De aici emigreaza in Australia, la Sidney, unde se casatoreste cu Anne in 1951.

Fara a avea cunostinte temeinice de limba engleza, Harsanyi va fi nevoit sa munceasca in diverse fabrici din Sidney pentru urmatorii trei ani, urmand insa in acelasi timp, la seral, cursuri universitare de economie la Universitatea din Sidney. Cercetarea economica il atrage din ce in ce mai mult pentru ca ”gaseste in teoria economica o eleganta conceptuala si matematica aparte”. Talentul si rara sa perseverenta ii folosesc din plin pentru ca in 1954, ca proaspat absolvent de masterat in economie, si avand cateva studii in curs de publicare, este imediat angajat ca lector la University of Queensland din Brisbane – incepand in sfarsit viata academica pe care si-a dorit-o dupa atatea alte vieti. In 1956 obtine o prestigioasa bursa de studii la Universitatea Stanford, in SUA, unde pleaca impreuna cu sotia sa. Sustine in scurt timp doctoratul in economie avandu-l pe Kenneth Arrow, ulterior si el laureat Nobel, drept conducator de doctorat. Dupa o scurta intoarcere in Australia ca cercetator principal la Australian National University in Canberra, Harsanyi decide ca doar in SUA va gasi oameni interesati in teoria jocurilor (”game theory”), obiectul sau principal de studiu in care se face din ce in ce mai remarcat prin contributii absolut inedite, deci face tot posibilul sa obtina o pozitie acolo. Va fi intai numit profesor la Wayne State University in Detroit in 1961, iar in 1964 va primi postul de profesor la University of California in Berkeley, unde va ramane afiliat pana la moartea sa in august 2000.

In 1994 contributia lui John Harsanyi privind teoria jocurilor cu informatie incompleta a fost rasplatita cu premiul Nobel in Economie, onoare impartita cu ceilalti doi artizani ai teoriei jocurilor, John Nash si Reinhard Selten. Inter alia, Harsanyi a demonstrat ca jocurile in care agentii nu au decat informatie incompleta sunt intotdeauna convertibile in jocuri cu informatie completa, dar imperfecta, care pot fi analizate prin tehnici clasice din teoria jocurilor cu informatie completa. Teoria dezvoltata de Harsanyi este folosita astazi ca baza a aproape intregului arsenal de analize economice implicand informatia, fie ca e vorba de asimetrii informationale, informatie privata vs. informatie publica s.a.m.d. Pe langa cercetarea pentru care i s-a acordat premiul Nobel, John Harsanyi a avut o serie de alte contributii seminale in cadrul teoriei jocurilor. Intre acestea se numara de exemplu mult citata teorie utilitariana a eticii, o teorie bazata pe norme morale care servesc cel mai bine interesul tuturor indivizilor din societate intr-un mod absolut impartial, fara a avantaja pe vreunul in dauna altuia.

Persoana de o perseverenta si o tenacitate iesita din comun, John Harsanyi este probabil cel mai elocvent exemplu pentru demonstrarea validitatii dictonului ”daca vrei cu adevarat, poti!”

Bibliografie:

Les Prix Nobel. The Nobel Prizes 1994, Editor Tore Frangsmyr, [Nobel Foundation], Stockolm, 1995
Lives of the Nobel Laureates (4th edition), William Breit and Barry. T. Hirsch eds, MIT Press 2004
www.nobelprize.org

Share